Animalul care stârnește teama în rândul locuitorilor din Dobrogea, cunoscut sub numele de „Șarpele rău”, și-a făcut apariția în această regiune la începutul secolului trecut, însă în prezent, semnalările indică prezența sa și în zone precum Vrancea sau Galați, depășind astfel limitele geografice inițiale ale Dobrogei. Mai mult, indivizi ai acestei specii au fost identificați și în Munții Măcin.
Șarpele rău se distinge prin pielea sa care prezintă o nuanță galbenă până la castaniu, iar femelele au o colorație mai închisă. Experții au identificat mai multe particularități ale acestei specii. În primul rând, atunci când simte amenințarea asupra teritoriului său, acest șarpe își încetează activitatea de reproducere.
Perioada de împerechere are loc în lunile iunie-iulie, sugerând existența unei perioade de „post nupțial”. Femela depune între șase și 16 ouă, iar după câteva luni, acestea ies din ouă. O caracteristică remarcabilă a acestui balaur dobrogean este grija pe care femela o arată față de pui, un comportament neobișnuit pentru majoritatea șerpilor. Atunci când se simte amenințat, șarpele rău emite sunete de șuierat sau pufăit.
Conform unei legende locale, se spune că atunci când acest șarpe pătrunde în pământ, va rămâne ascuns pentru o perioadă de șapte ani, după care va reveni sub forma unui balaur cu aripi. Balaurul reprezintă una dintre cele mai familiare creaturi fantastice din basmele românești, fiind considerat întruchiparea răului.